Fără.

E totul bine cât timp nu îți pasă. Cât timp reușești să ridici ziduri în fața sentimentelor. E bine cât timp nu te mișcă nimic și rămâi de neclintit. Măcar în fața lor. După ce pleacă, e treaba ta dacă plângi, dacă zambesți, dacă te dai cu capul de pereți sau îți torni încă un pahar ca să uiți.

E totul bine cât timp nu lași pe nimeni să spargă barierele și să te tragă in lumea lui. Tu ai lumea ta. Lumea ta instabilă, mereu cu alte personaje.

Dacă nu aveam minte, eram cea mai fericită femeie. Fără minte si fără suflet...ce combinație mișto pentru a adormi noaptea în tihnă, fără să te gandesti la pastilele din sertarul noptierei. Mi-erau așa dragi dramele. Poate de asta iubesc totuși, tot ce se întâmplă.. Chiar și când nu se întâmplă nimic.