duminică, 26 aprilie 2015
Părți din trecut.
Oare câți nasturi s-au desfăcut pentru a atrage privirile și câți nasturi, pentru a le distrage?
Într-un timp, mi se părea că am ochi frumoși. Și buze pline, după care se ascundeau multe tipuri de zâmbete - calde, sincere, prefăcute, inutile, exersate, benevole, triste... Le serveam la rece, cu oameni ce îmi păreau calzi. Fierbinți chiar. Altfel, nu-mi explic cum de m-am ars de atâtea ori.
Aveam multe de oferit. Lăsam nasturii să se deschidă unul câte unul , în timp ce căutam disperată , o privire limpede. Priviri au fost. Întotdeauna bine ambalate, cu un aspect colorat și intenții care păreau că se pliază după așteptările mele.
Pe urmă, a venit un timp, în care nasturii rămâneau blocați. Cămăsile nu mi se mai șifonau prin paturi de hotel, sau case străine. Aveam grijă să nu mai ofer, dar odată cu asta, cămașa s-a transformat intr-o bluză de trening lălâie, in care mă pierdeam adesea. Ochii mi-au rămas frumoși. Puțin mai plânși ca altadata. Câteva riduri imi fac cu ochiul, așa că am mutat oglinda.
Deschid dulapul și îmi găsesc acolo, așesate pe umeraș, părți ale unui trecut pe cât de întunecat, pe atât de încântător.
Privesc în gol, doar sa îmi zmulg privirea din trecut.
''Tac, Și inghit''
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
dar: trecutul nu are și timpul viitor?
RăspundețiȘtergereTeo Dor...
RăspundețiȘtergereare? ca nu prea mai stiu...
Imi pare ca te cunosc...parca-ti cunosc trecutul...E si el o portita spre viitor. Dar nu incurca amintirile din el cu cele care vor urma...sa nu te pierzi
RăspundețiȘtergereParca...
ȘtergereDar...totu-i o iluzie...
Atenţie cât înghiţi. Nu e bine să treci de limită. Dăunează grav sănătăţii.
RăspundețiȘtergereŞi fiindcă eşti femeie să nu uiţi că şi tăcutul dăunează grav sănătăţii.
belle, totul dauneaza grav.... TOTUL
ȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereFericirea e ambalată în hârtie glase și tristețea, în staniol.
RăspundețiȘtergeresi amandoua sunt puse intr-o punga de cadou ieftina...
Ștergereare! are! ...la fel cum viitorul are trecut. De unde și un secret al vieții: să trăim mereu în prezent,,,neuitând și visând....
RăspundețiȘtergereah.... secretul acesta..... e putin dubios.
Ștergeredubios? zici.... Convinge-mă!
ȘtergereFiecare om tine in glastra lui o floare, imbracata intr-o bluza lalaie... un barbat adevarat apreciaza cand nasturii nu se deschid, despre restul nu-mi permit sa am cuvinte rele, ca nu-s eu mai bun sa-i judec.
RăspundețiȘtergereToți avem secretele noastre în dulapuri închise. Doar că unii le resping, și le pitesc te miri pe unde, le mototolesc, le fac sul și le ascund în șifonier așa încât să nu se vadă, dar îi trădează umerașele goale cu urme de folosință. Alții se rușinează cu ele, le pun repede într-un sac și le duc la gunoi, dar imensul loc liber rămas în șifonier îi trădează. Alții își acceptă fiecare părticică din trecut, bună sau rea, a dus la definirea caracterului prezent, așa că de fiecare dată când deschid șifonierul, acesta e plin, atât de haine noi, frumoase, moderne, cât și de haine mai vechi, mai out of style, dar la fel de bine spălate, călcate și frumos așezate pe umeraș ca și cele noi.
RăspundețiȘtergere