miercuri, 30 martie 2016

puncte de suspensie


A trecut cam mult de când n-am mai plâns, de când n-am mai râs, de când n-am mai simţit. Nimic. Nici binele, nici răul, nici durerea, nici adierile fericirilor efemere. Nici fricile , nici alinarea. Nici regretul, nici împlinirea.

Zile la fel, cu refuzuri izbitoare, ce-mi ţâşnesc din priviri. Priviri care odată, erau cele mai bune invitaţii spre nemurire. Priviri care ucideau şi înviau. Priviri în care mi se citeau basme, după nopţi de poveste.

Nopţile încep devreme şi mă cufund în pijamale largi şi cearşafuri învechite.

Telefonul nu mai sună. Oricum, nu mai sună ca altădată. Nici mail ul nu-l verific prea des. Pentru că nici acolo nu există vreo scânteie , vreo flacără, vreun dor.


A trecut mult timp.
Şi e atât de necruţătoare starea asta. Se schimbă orele, se schimbă oamenii.
Se schimbă totul. Eu sunt în acelaşi punct. Defapt...în aceleaşi puncte. De suspensie.

miercuri, 9 martie 2016

Oral 2


Vezi? De asta-mi place să sug şi să pleci , în loc să mă fuţi şi să rămâi. De asta nu vreau să te cunosc. Pentru că intru pe un teritoriu cu teren minat. Şi crede-mă, de câte ori am păşit pe asemenea teritorii, am rămas cu sechele şi handicapuri. De asta nu-mi pasă. De asta nu vreau să ştiu. De asta nu pun întrebări inutile, iar când îţi sună telefonul, îmi găsesc alte ocupaţii, în alte încăperi.

Am vorbit mult în ultima vreme. Şi ţi-am explicat că viaţa bate filmu' şi-l umple de sânge. Iar tu mi-ai spus că-s prea sadică. Mi-ai spus c-ai vrea mai mult , dar să te-ntreb... ce urmează după acel mai mult? Nimic?

Rămâi plăcerea gurii mele, rămâi muia ce-o iau când mă simt curvă, rămâi omul căruia nevastă-sa îi ia boxeri noi, iar eu aia care-i dă jos până la genunchi, pentru un oral rapid. Rămâi aşa cum eşti şi lasă-mă aşa cum sunt. Nu-mi tortura existenţa cu o istorie pe care o ştiu şi pe care n-aş vrea s-o repet. Să nu-ţi doreşti să mă cunoşti. Să nu mă faci să vreau să te cunosc.

Niciun peisaj nu va fi mai frumos, decât acela care e privit înafara cadrului. Te rog. Lasă-mă pe dinafară şi am să ţi-o sug şi peste zeci de ani, când vei fi un boşorog. Şi-o să ne amuzăm că nu ţi se mai scoală şi-o să râdem de locurile bizare-n care o dată făceai pe zmeul .


Lasă-mă să te admir de la distanţă. Şi uneori să ţi-o sug.
Aveam nevoie de-o iluzie cum eşti tu. Aveam nevoie de un om la care să mă gândesc cu dorinţă şi să-mi spun... '' N-o să mă fuţi niciodată '' .