luni, 4 aprilie 2016

Roz.




Alergăm după fericire.
Însă suntem atât de ipocriți, încât ne bucurăm mai mult de drumul până la ea, care de multe ori e de-a dreptul desprins parcă din întunericul nopților furtunoase. Da. Și avem tupeul jegos, nici să nu recunoaștem asta.
Fugim ca și evadații, spre ceea ce ne aduce zâmbetul. Dar avem grijă să avem mereu șervețele la noi. Și poate câte un prieten, dispus să ne încurajeze  când sunt kilometri prea mulți între punctul în care suntem și cel în care am vrea să fim.

Fericirea e pentru cei falși.
Și văd tot mai des, oamenii din jurul meu zâmbind.

De ce nu putem să recunoaştem cinstit? Rozul nu e atât de roz, oricât ai spăla situaţia cu Perwoll.



8 comentarii:

  1. Mă mulțumesc cu ... mulțumirea. Fericirea, pentru mine, nu există. Dacă se poate, doar multe bucurii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. https://www.youtube.com/watch?v=Hsl13zerQsE

      Ștergere
  2. Alergăm după fericire pentru simplul fapt că suntem dependenţi de ea. Trecem peste munţi, ape, gânduri şi vânturi, întreaga noastră viaţă, pentru doar câteva secunde de beatitudine, de fericire adevărată, fiindcă ăsta e sentimentul împlinirii absolute, după ce am experimentata o secundă de fericire, primim confirmaţia că nu ne-am născut şi nu vom muri degeaba.
    Dar, cum majoritatea e formată din oameni falşi pe de-a-ntregul, implicit fericirea lor e falsă, drumul lor spre fericire e unul fals, viaţa lor e falsă şi fără noimă, şi la sfârşit, fie nu lasă nimic în urmă, fie adesea, din păcate, nu lasă nimic bun în urmă...

    RăspundețiȘtergere
  3. de data asta ești tu scriitoarea și personajul, Interzisa,,,dar de ce îți interzici fericirea? și nu vorbesc de fericirea aceea a unui câine care dă din coadă, că ăla e doar un instinct animalic căruia mulți îi spun fericire, vorbesc de fericirea aceea a unui suflet de om,,,e ceea ce ne diferențiază de animale, nu crezi? Am niște versuri care mi-s foarte dragi ”cândva, demult, știam să zbor/ dovadă n-am/ dar îmi aduc aminte” vezi? fericirea unui suflet de om? fericit și atunci când zboară, dar la fel și atunci când își aduce aminte...de ce să ne interzicem asta??? Dacă am scris neconform cu subiectul, îmi cer iertare!

    RăspundețiȘtergere
  4. Imi place foarte mult ultima fraza!

    RăspundețiȘtergere
  5. Buna, fraza de la sfarsit, dar pana la urma, nici nu trebuie sa fie roz, tot timpul. Ne-am plictisi, de-atat roz!

    RăspundețiȘtergere
  6. si ce te faci cand e roz tot timpul?

    RăspundețiȘtergere