Nu poţi să îmi spui aceleaşi glume vechi, pe care mi le spuneai în momentele bune şi să te aştepţi să râd. Nu poţi să păcăleşti cu aceleaşi cuvinte un suflet, oricât de credul ar fi. Nu poţi să pescuieşti încrederea aceleiaşi persoane, cu aceeaşi minciună. Nu poţi să vii zâmbind, când ştii bine câte lacrimi ai lăsat demult în urmă.
Unii spun că oamenii se schimbă. Alţii spun, că doar sentimentele, concepţiile, părerile, principiile, ideile, aspiraţiile. Probabil toţi au dreptate. Nici nu contează de unde vine schimbarea, atâta timp cât stai langă un om pe care l'ai iubit şi care acum nu'ţi provoacă nici măcar nervi. Ci o cruntă indiferenţă, presărată cu priviri tâmpe şi gândul de a pleca cât mai repede.
Ştii...
Casa e mai goală. Inima la fel. Dar măcar liniştea e pură. Nu este la fel ca cea dinaintea unei furtuni.
Oamenii nu se schimbă, doar circumstanțele.
RăspundețiȘtergereLiniștea pură vine din faptul că ai sufletul împăcat, fără scandal, fără regrete, fără vină, fără schimburi tăioase de replici și sentimente contradictorii, doar liniște și atât, până când o altă corabie se va ivi la orizont
Mi-as dori o liniste asa pura
RăspundețiȘtergere