vineri, 8 mai 2015

Regăsire


Mi se pare o nebunie să stăm să vorbim. Ţi-am spus de mii de ori că nu e bine ce faci. Că ai ales calea greşită. Te-am aplaudat ori de câte ori ţi-ai îndeplinit vreo dorinţă, doar că dorinţele tale semănau mai mult cu nişte mofturi prosteşti.Ţi-am spus de atâtea ori să ai grijă . Când sari în sus de fericire, să nu îţi ia cineva pământul de sub picioare. M-ai închis în baie , te-ai machiat frumos şi nu dădeam zile întregi de tine.

 Ai vrut să-l ai pe x şi pe y şi te -ai trezit că tu defapt eşti un zero barat .
Ai plâns prin toate colţurile casei şi toate nebuniile te-au costat tone de şerveţele. Şi butelii de vin. 

Mai ştii când te uitai în oglindă, doar ca să vezi ce a mai rămas din tine? Că tu ai dat câte puţin tuturor şi nu ţi-ai umplut niciodată lipsurile. Ai crezut că dacă eşti acolo la 4 dimineaţa, o să ţi se ridice o statuie... iar tot ce ţi s-a ridicat au fost palmele lor pe care le primeai fără să scoţi un scâncet.

Cine e acum lângă tine? Liniştea nu umple golurile. Zidurile s-au dărâmat. E în firea zidurilor să se prăbuşească.

Ţi-am spus că toţi suntem făcuţi din întuneric. Doar că unii devenim fulgere, iar alţii răsărituri. De ce în ochii tăi văd doar apusuri?
De ce ai eşuat? de ce ai ieşit din decor? De ce dacă îţi semnalizam întotdeauna gropile, tu insistai să dai în ele?

Mi-ai deschis uşa de la baie, după luni de tăcere. Ai venit să vorbim. Te-ai aşezat pe gresia rece şi mi ai cerut un foc. Mi ai dat dreptate . N am mai văzut atâta disperare în ochii tăi, din ziua aceea...ştii tu care... 

Proasto! Vino aici. Nu ţi-am vrut niciodată răul. Noi două putem să facem o echipă bună. Tot ce trebuie să faci, e să mă asculţi când îţi urlu din tine însăţi NU E BINE. 

Şi cred că azi, m-am regăsit pe mine însămi, după multă vreme. Imi sunt datoare cu respect. Şi cu încredere. Mi-am dat seama că eu sunt tot ce am mai bun.

11 comentarii:

  1. Și uite-așa se mai închide un blog, atunci când autorul începe să se trezească la realitate, iar povestea lui pare că se va închide în trecut. Hm?

    RăspundețiȘtergere
  2. Danplux
    ai cea mai mare dreptate. să ştii

    RăspundețiȘtergere
  3. Buna,
    Hei, stii doar ca esti mai puternica decit problemele deci..."Taci. Si inghite".
    Ai trafic vad, asa ca tu, mini tu, cealalta tu (din oglinda) aveti cele mai bune motive sa continuati.
    E tragator ce scrii, sunt marturisiri curajoase si intense.
    Demne de luat in seama si de invatat din ele.
    Felicitari.

    Vincent

    RăspundețiȘtergere
  4. câtă dreptate ai!!! ia-mă cu tine! și dincoace și dincolo de oglindă
    PS _ oamenii ar trebui să înțeleagă că e vorba de oglinda aia în care ne privim când ținem ochii închiși, nu de altceva.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Știi care este culmea? Că atunci când ne privim și vorbim cu noi înșine în oglindă sau ne închipuim asta cu ochii închiși, vorbește - de fapt - imaginea noastră de dincolo.

      Ștergere
  5. Toate se fac la timpul lor. Cineva trebuia închis în baie.

    RăspundețiȘtergere
  6. Ai avut noroc de data asta. Deci ia-o ca pe o lecție și ai grijă de-acum înainte, să nu-ți ignori niciodată celelalte fațete ale personalității tale. Regăsirea e dulce, știu, dar poate data viitoare când mai faci asta, nu-ți vei mai vedea chipul în oglindă, fiindcă vei fi devenit deja invizibilă

    RăspundețiȘtergere
  7. si cine a spart oglinda .... ce face?????

    RăspundețiȘtergere