Genul acela...

...care niciodată nu vorbește prea mult și nu râde prea zgomotos. Acela pe care îl vezi in spatele calculatorului, cuminte și silitor, intr un birou, dar care rupe filmele porno acasă. Acela care e prea timid să facă primul pas, dar in timiditatea lui...arată cumva naiv și incitant. Însă asta, doar in ochii acelora ca mine. Obișnuite cu bărbați siguri pe ei, prea aroganți și prea mândri de ceea ce au in pantaloni.

Am știut din prima zi când l-am întâlnit la muncă, că nu va trece mult timp pana când o să mă joc cu el. Și nu jocuri cu final dureros. Nu jocuri sentimentale. Jocuri in care amandoi ne luăm tributul.

Mă simt fain...
Și tot ce îmi doresc, este să îl scot din timiditate; sa îl șlefuiesc. E important , cum am mai spus, sa dăm de oameni care să ne facă sa facem tot ceea ce suntem capabili. Iar el... el e capabil de multe!