sâmbătă, 29 august 2015

Minor.



el- Nu pot să cred! Exclamă, în timp ce îşi trage pe el pantalonii de trening.

Nici eu, îmi spun în gând în timp ce îmi aprind ţigara.

el- nu aş fi sperat niciodată să se ajungă aici. Adică, ştii bine cât m-am învârtit pe lângă tine, câte aluzii , câte mesaje la care nu mi-ai răspuns niciodată. Ce s-a întâmplat? Brusc ai uitat că sunt minor? Brusc, mă tratezi ca pe un bărbat, deşi cu două zile în urmă mi-ai spus - copilule, du-te mai creşti şi întoarce-te după aceea--

Sunt sigură că pentru unii, o muie rapidă n-ar fi decât un motiv să doarmă mai bine. Însă pentru el... a fost un motiv să nu mai doarmă deloc, toată noaptea. E greu de admis că unele dorinţe -fie ele şi sexuale- se îndeplinesc într-o zi.

Inocenţa şi spaima lui, m-au excitat rău, încă de când i-am spus să îşi dea pantalonii jos. A fost cuminte şi timid. A scos sunete zugrumate de uimire şi a ejaculat dupa 5 minute.
Postarea de ieri, m-a făcut să îmi dau seama câte am de recuperat.

Am început uşor, cu un copil fără experienţă şi o muie neaşteptată.

- Vreau să te văd. Am o surpriză pentru tine. Trebuie să mă revanşez.

Şterg mesajul şi îl las câteva zile să îşi pună ordine în gânduri. Să treacă încet, de la băiat, la bărbat.

3 comentarii: