miercuri, 10 iunie 2015

De frică.

Certitudine. Nu arăt bine în poze. Poate pentru că niciun bărbat nu a ştiut să mă facă să mă simt frumoasă cu adevărat. Poate pentru că nu sunt. Nu mi-a stat bine cu niciun bărbat de mână. Înălţimile şi planurile nu ni s-au potrivit niciodată. Ba mă simţeam prea măruntă, ba prea deşteaptă, ba prea în plus. Şi niciunul nu s-a riscat să treacă strada pe roşu cu mine. Şi mă rugam grăbit in gând să se faca verde cât mai repede ca să nu mă sufoc stând pe loc.
Mereu am ratat cate-o respiraţie esenţială în viaţa mea.Însă nu  am ratat niciodată momentul  în care să mai trimit dracului pe câte unul. Pentru prea banalul motiv că nu a inteles că înainte să dorm am nevoie să tacă. Să facă intuneric, nu promisiuni abandonate în timp. Să nu  mă ia de mână. Să priceapă că eu cel mai bine îmi recunosc fericirea în gând , cu alte gânduri. Şi că cele mai sincere te iubesc-uri nu am ştiut să le spun cu ochii deschisi.  de frică.

4 comentarii:

  1. care-or fi fiind limitele modestiei? dar puterea adevărului?

    RăspundețiȘtergere
  2. Si totusi...DRAGOSTE sau frica ?

    RăspundețiȘtergere
  3. In primul paragraf ai complexe de inferioritate, in al doilea, de superioritate.
    Frica ta e o certitudine?

    RăspundețiȘtergere