The pills

Cu medicamentele astea e treaba serioasă. Nu oricine poate să treacă prin viaţa asta lucid. Nu toţi o suportăm. Nu toţi ştim să citim hărţi care să ne ducă din A spre B în cel mai eficient mod. De exemplu eu am nevoie de calmante şi îndrumări. Mereu am avut. În 50 m faceţi stânga. Mergeţi drept cât vedeţi cu ochii. Încercaţi să nu vă împiedicaţi. Intraţi în primul sens giratoriu şi nu vă învârtiţi în cerc mai mult de 6 luni. ieşiţi din el cu prima ocazie care vi se arată. Mai mergeţi preţ de înca 2 luni şi apoi părăsiţi autostrada. Încetiniţi cu grijă, nu vă ţin frânele. Fără depăşiri la limita nesimţirii şi a legalităţii.

 Genul acesta de recomandări. Genul de medicamente care să mă tină aşezată pe scaun. Am groaznica crendinţă de a o lua la sănătoasa  fix cand mi-e lumea mai dragă. De frică, de plictiseală, habar n-am. Medicamente care să-mi clarifice ritmul cardiac şi să-mi limpezească măcar un pic plamânii. Sau capul. Ideile şi toate virgulele flotante din calculele mele mintale. Să mi se intersecteze şi mie diagramele venn măcar o dată în punctul potrivit şi în suprapunerea aia eu sa mă............ găsesc intreagă.