Zâmbeam de fiecare dată când mi se povestea despre droguri, bătăi, strategii, trădări. Erau povesti spuse de baieti in corp de bărbat. De copii care nu aveau altceva mai interesant de spus despre ei sau despre altii. Genul acela care ar face orice pentru tine, ar trece șapte munți și șapte mări, dar totuși, dacă plouă puțin nu ar veni să te vadă să nu li se ude gleznele.
Bine, cel despre care vreau să vă vorbesc, nu era tocmai așa. Era băiat muncitor, care trăgea câte o liniuță in fiecare dimineață. Nu condamn oamenii care nu pot trece prin viața asta lucizi. Se mai întâmplă. Era un băiat curios, iar curiozitatea nu e specifică proștilor. Deci nu era prost.
Greseala lui cea mai mare, a fost că a căutat răspunsul corect la oamenii gresiți.
-intr-o zi...tu îmi vei scrie o scrisoare
i-am spus in una din conversațiile noastre de acum câteva luni.
-eu? Fii serioasă! De ce as face asta, când pot scrie mesaj, mail, orice. Nici nu mai știu dacă știu să scriu.
-vei învăța. Și când o vei scrie, te vei bucura că faci asta. Roagă-te doar să imi pese să o citesc.
-esti prietena mea bună...Deși nu o sa îți scriu nicio scrisoare vreodată, dacă cumva va fi să se întâmple, o vei citi.
Lunile au trecut. Ultima dată când am vorbit îmi spunea ca ar dori să ne vedem să ne plimbăm prin oraș. Așa, de nebuni. Era drogat.
Primesc mesaj ieri, de pe numărul lui
“Bună. Vrea fratele meu adresa ta completă. A ajuns in țară și l-au băgat la pușcărie după două zile. Te-a sunat, dar nu răspunzi. E un nr de fix. Dorește să îți scrie o scrisoare”
Știu că nu e bine să ne bucurăm de răul celorlalți. Nici măcar din motive banale, cum ar fi scrierea unei scrisori. Dar totuși. Zâmbesc chiar și acum când scriu.
Viața ne mai distruge uneori, doar ca să ne dăm seama din ce suntem făcuți.
Iar el e un băiat puternic, care va trebui să învețe multe la tinerețe, dar să conștientizeze că doar la bătrânețe le va și înțelege.
Și cum spuneam...
Oricine flirtează cu pericolul, atâta timp cât el nu există.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu